Project Gutenberg's 'A vilanza, by Nino Martoglio and Luigi Pirandello

This eBook is for the use of anyone anywhere at no cost and with
almost no restrictions whatsoever.  You may copy it, give it away or
re-use it under the terms of the Project Gutenberg License included
with this eBook or online at www.gutenberg.org


Title: 'A vilanza
       Teatro dialettale siciliano, volume settimo

Author: Nino Martoglio
        Luigi Pirandello

Release Date: March 19, 2010 [EBook #31702]

Language: Italian

Character set encoding: ISO-8859-1

*** START OF THIS PROJECT GUTENBERG EBOOK 'A VILANZA ***




Produced by Carlo Traverso, Barbara Magni and the Online
Distributed Proofreading Team at http://www.pgdp.net (This
file was produced from images generously made available
by The Internet Archive)






NINO MARTOGLIO E LUIGI PIRANDELLO


TEATRO DIALETTALE SICILIANO


VOLUME SETTIMO


 

'A VILANZA (La Bilancia)

CAPPIDDAZZU PAGA TUTTU

 

marchio tipografico

 

CATANIA
Cav. Niccolò Giannotta, Editore
LIBRAIO DELLA REAL CASA


 

Proprietà Letteraria

ai sensi del testo unico della legge
25 giugno 1865, 10 agosto 1875 e 18 maggio 1882,
approvato con R. Decreto e Regolamento
19 settembre 1882


Proprietà artistica, di rappresentazione e di traduzione, riservate per tutti i paesi, compresi la Svezia, la Norvegia e l'Olanda — Copyright by Società Italiana degli Autori — Milano, Corso Venezia N. 6.

Tutti gli esemplari di questa edizione portano la firma dell'Autore. Le copie non munite di essa firma, si reputano, quindi, contraffatte.

Unica versione autorizzata dagli Autori per la rappresentazione.

 
 

Officine di Arti Grafiche dell'Editore Cav. Vincenzo Giannotta
nel Reale Ospizio di Beneficenza — Via Crociferi, 15 — CATANIA

 
 


'A VILANZA

(LA BILANCIA)

Dramma in tre atti


 
 

ATTO PRIMO
ATTO SECONDO
ATTO TERZO

 
 


PERSONAGGI

Saru Mazza, agrimensore 30 anni
Anna, sua moglie 25   »
Oraziu Pardu, perito agronomo 35   »
Ninfa, sua moglie 28   »
Donna Rachela, zia di Anna 55   »

In una cittadina di Sicilia — Ai tempi nostri.


[9]

ATTO PRIMO

Tinello in casa Pardu. — Comune in fondo, uscio sulla sinistra e finestra a destra.

 

SCENA I.

Oraziu, Ninfa, Saru e Anna.

(La tavola è ancora apparecchiata e i quattro personaggi sono alla fine del desinare — Ninfa versa da bere a Saru, che è acceso in volto e imbambolato, non tanto per il vino bevuto quanto per lo stordimento della passione aizzosa e sfacciata di Ninfa, che lo tiene come sotto un fascino — Anna è sulle spine, più per la paura di Oraziu e per la vergogna dello spettacolo di audacia della donna, che per gelosia del marito. — Oraziu — che in realtà nota tutto — finge di non accorgersi di nulla e con un sorriso sardonico pare che inciti i due a compromettersi di più agli occhi di Anna, verso la quale si mostra rispettoso).

Ninfa

Biviti 'n'autru tanticchia!... Vaia, cumpari!...

Anna

(sulle spine) — No, ppi carità, n' 'o faciti biviri chiù!... N' 'o viditi ca ci leva?...

Saru

Si, veru è, grazii, cummari, basta... assai haiu vivutu...[10]

Oraziu

Chi assai!... Comu, ci faciti 'st'offisa, 'a cummari?...

Ninfa

(strafottente) — Nenti, nenti, siddu n' 'o voli, m' 'u vivu iu!... (accosta il bicchiere alle labbra, con l'aria di dare una risposta alla comare).

Oraziu

(fermandole il braccio) — No!... Chi fai?... Non t' 'u viviri!... Daccillu a to' cumpari!... Caru cumpari, ora non putiti rifiutari chiù (lui stesso prende il bicchiere da Ninfa e lo porge a Saru. Subito dopo, versando del vino nel bicchiere di Anna). E a me' cummari — m'avi a permettiri — cci 'u damu virgini, 'n'autru jriteddu!...

Saru

Grazii... (beve, contro voglia).

Anna

(quasi contemporaneamente) — Grazii... (assaggia appena il vino e, deponendo il bicchiere, si alza, risolutamente) — Ora jemuninni, Sariddu, c'haiu 'u pinseri di dda criatura c'aspetta 'n casa...

Ninfa

Chi?... Va, assittativi, cummari!... Ca chi diciti?... Vui siti chidda ca faciti 'i visiti d' 'u medicu, curti curti!...[11]

Anna

Ca comu, avi tri uri ca semu cca!... Nui vulistuu fari ristari ppi forza a mangiari...

Oraziu

E non vi pari l'ura ca vi nni scappati!... Aviti cuntatu macari 'i minuti, spaventu di Diu!... A nuautri... a me' mugghieri, cca... e a mia, 'u tempu, 'nsemi ccu vui non nni pari... Va, assittativi 'n'autru tanticchia, facitila cuntenta!... Assittativi, cumpari!...

Anna

(notando che Saru sta per rimettersi a sedere, sotto lo sguardo incitante di Ninfa) — No, no, Saru, non t'assittari!... Cummaruzza... cumpari, criditimi, lassai 'u picciriddu sulu... ccu 'a zia Rachela... e poi... (a Saru, fissandolo, con intenzione) ti scurdasti ca t'haiu a priparari 'i robi.... Non divi partiri, dumani?...

Ninfa

(lesta) — Partiti?...

Saru

Si... Haiu a jri a fari 'na perizia, a Truina...

Oraziu

Ah, 'u sacciu... 'A stima di l'eredità Francu!... Accittastuu?... Iu non ci vosi jri... Troppu faticusu...[12]

Saru

Non nni potti fari a menu... Si 'ntromisi 'u nutaru Firritu e non ci potti diri di no!

Oraziu

Iti a truvari 'u friscu, a Troina!...

Saru

'U sa chi vi pari quantu ci haiu a stari?... Putiti calculari ca partu dumani e posdumani vi vegnu a truvari cca...

Oraziu

Si mi truvati!... Haiu a fari macari iu, 'na stima d'agrumitu... a Biancavilla... Assittativi, vi dicu, cummari!...

Anna

No, non po' essiri, cumpari Oraziu!... Dicitimi chiddu ca vuliti, ma mi nni vaju!... Cinc'uri senza latti, 'dda criaturedda!... Quannu mai!... A 'st'ura, nuzzinteddu, è misu ca chianci, 'n vrazzu, a' zâ Rachela, ca mi l'avrà addubbatu a pupuneddi di zuccaru, ppi fallu stari cuetu!... (al marito, c. s.) — Non ci pensi, tu, Saru?...

Ninfa

Cummari, 'a vuliti fari 'na cosa bona?... Vo' jti a pigghiari 'u picciriddu e purtatilu cca!...

Oraziu

Si, si, cummari, brava Ninfa!... V'accumpagnu iu, caminati!...[13]

Anna

(con fermezza) — No, no, cumpari, non vi muviti...

Oraziu

Pirchì, nun pozzu aviri 'st'onuri?...

Anna

L'onuri è miu, chi c'entra!... Non è ppi chissu, cumpari, è pirchì non tornu chiù, iu!... 'U picciriddu, doppu c'allatta, stancu comu sarà, s'addurmisci... iu haiu a rizzittari tanti cusuzzi... ci haiu a priparari 'i robi di villutu a iddu...

Saru

(a cui Ninfa avrà fatto cenni pressanti di rimanere) — E bonu, assettati, 'n'autru tanticchia...

Anna

(c. s.) — No, Saru, nenti... si tu voi, restati... ma iu mi nni vaiu.

Saru

Allura mi nni vegnu.

Oraziu

No, vui ristati, cumpari... pirchì... staiu pinsannu ca si duviti partiri dumani — scusati — 'a relazioni d' 'a perizia di Tumminello, non l'avemu a presentari dumani stissu?... (a Ninfa) — Vo' pigghiami 'ddi carti, ddà banna, e daccilli, ca iu accumpagnu 'a cummari...[14]

Ninfa

(va per la sinistra e torna subito dopo, consegnando a Saru un rotolo di carte).

Oraziu

(a Saru) — 'Ntantu ci dati 'na riliggiuta, e quannu tornu 'a firmamu tutti dui.

Saru

Ca bonu è... Va, Anna, fatti accumpagnari, ca iu, tra pocu, sarò dintra, ha' capitu?...

Anna

(che avrà fatti sforzi di cenni e di sguardi ora severi, ora supplichevoli per non farlo restare, alfine rassegnata) — 'Na vota ca.... hai chi fari!... Arrivederci, cummari, e grazii!...

Ninfa

Vih! Ca chi diciti!?... (la bacia sulle guance, che Anna le offre, costretta, freddamente e senza ricambiarle i baci) — Grazii a vui!... (a Saru) — Iu vi lassu, cumpari... vi lassu sulu ppi non disturbarivi... Ca cca... aviti chi leggiri (accompagna Anna per la comune).

Oraziu

Arrivederci, cumpari Saru... staiu turnannu... Stati attentu e' cunti d' 'a zenia... ca ddocu è, 'u dannu, pp' 'u fattu d' 'u carvuni!... (segue le due donne).

 

[15]

SCENA II.

Saru solo, poi Ninfa.

Saru

(rimasto solo, fa dei gesti nervosi ed esprime con gli occhi e con tutto l'atteggiamento del volto la tortura interna della passione che lo trascina; poi si scuote, con un moto violento, e cerca di concentrarsi nell'esame delle carte.... ma non vi riesce.... Sente il fruscio delle vesti e l'alito della persona di Ninfa, che sopravviene, e, senza voltarsi, ha uno stiramento quasi felino e spasmodico).

Ninfa

(rientrando, gli viene, cupida, dietro le spalle, gli afferra la testa tra le mani, gliela rovescia, e gli pianta la bocca sulla bocca, baciandolo e mordendolo insieme, con contorcimenti di voluttà) — No, non ti moviri!... Non parrari!... (lo ribacia c. s.).

Saru

(svincolandosi) — No, lassami!... Lassami!... Non sintisti, ca torna subitu?!... Lassami studiari 'sti carti!...

Ninfa

(spingendo nervosamente lontano l'incartamento, che si squinterna, parte sulla tavola e parte per terra) — Ah chi si', di marmu?.... Agghiazzatu!... Lèvili, 'ssi carti.... 'annunca 'i scicu!.... (le spinge ancora in là e altre ne fa cadere, poi, riafferrandolo pei capelli, spasimante) — Non mi pari veru ca t'haiu cca sulu, ccu[16] mia!.... Avi tri uri ca mi nni vaiu 'n suppilu 'n suppilu, cca, a tavula, guardannuti 'nta 'ssa vucca!...

Saru

(fa un gesto di smarrimento e di voluttà con gli occhi).

Ninfa

No!... Non fari accussì, ccu l'occhi, ca muriri, muriri, mi fai!... (gli immerge quasi, smaniando la faccia nel seno).

Saru

(scattando) — No, no, ti dicu!.... Chi vo' fari muriri, macari a mia?... Tu ti vo' ruvinari e mi vo' ruvinari!....

Ninfa

E chi fai, ti scanti?

Saru

Ppi tia!...

Ninfa

Chi mi nni 'mporta, a mia?!... Tu ppi tia, ti scanti!... Lu vidu!....

Saru

(con una scrollata di spalle) — Ca quali scantari... muta, statti!.... Non mi scantu, iu!...

Ninfa

D'iddu, 'u sacciu, non ti scanti... Tu d'idda, d'idda, ti scanti!..... E ti scanti di daricci pena, a 'dda facciuzza di Madonna Immaculata, è veru?..... Ca ti[17] talìa e t'astuta lu focu.... e ti riduci 'n'agnidduzzu, manzu manzu!... (lo lascia e lo fissa severa) — Si sapissi quantu mi urti, quannu diventi accussì!... Eccu, basta parraritinni, ca ti cascanu li vrazza!... (facendogli un verso della bocca) — Ah! Vi vulissi vidiri, a tutti dui, 'nta un mumentu di tinirizza!.... (riafferrandolo) — Senti, quannu ci pensu l'affuchirìa!... Ccu 'dda 'atta morta!....

Saru

(scuotendosi e respingendola violentemente) — Auh!..... T'haiu dittu ca d'idda non mi nn'ha' a parrari!... Comu iu non ti parru mai di to' maritu!...

Ninfa

Si, 'u sacciu, bonu!.... La Madonna supra l'artaru!...

Saru

La Madonna Addulurata, si!.... China di spati 'nta lu cori!... E ci l'avemu azziccatu tu ed iu!.... Pirchì iu 'u sacciu, chiddu ca soffri, senza diri nenti!... Iu 'u vidu, c'ha capitu tuttu... e chi tuttu lu scantu di to' maritu, ca nun l'avemu nè iu nè tu, sta facennu moriri ad idda, avvilinata dintra!... Non l'ha' vistu, ah, non l'ha' nutatu oggi, c'ha passatu morti e passioni, a tavula, vidennu a mia e a tia comu du' 'mbriachi?...

Ninfa

(riafferrandolo c. s.) — Si, 'mbriachi!.... 'Mbriachi d'amuri e di passioni!.... Dillu 'n'autra vota ca si' 'mbriacu macari tu!... 'Mbriacu di mia... dimmillu!....[18]

Saru

(c. s.) — E non lu vidi?!...

Ninfa

Chi mi nni 'mporta d'iddu.... d'idda!.... Non parrari chiù... non diri nenti!... Stamu pirdennu in chiacchiri inutili 'stu quartu d'ura di felicità ca nni desiru!....

Saru

(sciogliendosi, brusco) — Zitta!... Mi pari ca 'ntisi scrusciu di licchettu!.... Chi avi, 'u chiavinu, Oraziu?

Ninfa

Si (attenta l'orecchio) — Iddu è!...

Saru

(accorrendo a raccattare i fogli) — 'I carti, 'i carti!

Ninfa

(lo aiuta a raccattare e frattanto, trovandoglisi accosto, irresistibilmente, stando china, gli dà un'ultima stretta e un ultimo bacio sulla testa).

 

SCENA III.

Oraziu e detti.

Oraziu

(appare sulla comune, quasi sorprendendoli nell'abbraccio; si ferma, fingendo di niente, e, prima di avanzarsi attende, anzi, che i due si sollevino e depongano le carte[19] sulla tavola). — ..... E chi c'era, ventu.... ca vi vularu 'i carti?

Ninfa

.... Già... 'na rifuliata di ventu... mentri ca 'u cumpari liggeva...

Oraziu

(sorridendo, da finto semplicione). — E comu.... ccu 'a finestra chiusa?...

Saru

Già.... tutto 'nsemula.... 'Na cosa strana.... non sacciu comu fu.

Ninfa

S'appi a grapiri, forsi, 'a finestra d' 'u currituri....

Oraziu

(sempre col sorrisetto in bocca, sottile, furbo, studiandoli). — Mai!... V' 'u dicu iu, comu fu... (nota che i due si turbano). Fui iu... grapennu 'a porta.... Cca l'aria stagna, 'nt' 'a scala c'è riflussu e grapennu, di dda banna fici pompa, e si tirau l'aria di cca, d'un colpu, mannannuvi tuttu sutta supra...

Ninfa

E già.... chistu, appi a essiri... Difatti iu, di 'nt' 'a cucina, macari 'u 'ntisi, 'u rifrussu!...

Oraziu

Ah, tu dda banna, eri?...[20]

Ninfa

Ca cc'avia a fari, cca?.... Cc' 'u cumpari ca studiava!... Ppi non disturballu, mancu 'a tavula, sparicchiai.

Oraziu

È logicu.... (a Saru, che per darsi un contegno, sentendosi sotto lo sguardo indagatore del compare, s'è dato a riordinare, con cura, i fogli della relazione). — Chi vi nni pari?...

Saru

E già... si... 'u riflussu appi a essiri!...

Oraziu

Ancora 'nt' 'o riflussu siti?... Vi staiu dimannannu chi vi nni pari d' 'a relazioni....

Saru

Ah!... Si... tuttu giustu.

Oraziu

Vi persuariti?... 'A zenia cunsuma du' tonnellati di carvuni o' jornu... Prima, ca custava a trentadu' liri a tonnellata, rapprisintava 'na spisa giustificata, ppi chiddu ca rinneva; ma ora, ca è juntu a tricentu liri 'a tunnillata, chi bisognu aviti vui, signor curaturi giudiziariu, di falla funziunari a macchina?....

Saru

Certu!... (Ninfa se ne va di là, tranquilla).[21]

Oraziu

Attaccatici dudici, sidici muli, a turnu, vi rennunu 'u stissu e costanu assai di menu.

Saru

Giustu.

Oraziu

Dici, lu signor curaturi — stortu comu nu ferru di cavaddu, ma non tantu spertu ppi falla a nui: — muli 'nta lu funnu ci nni su' dui suli, ju nun pozzu spenniri ppi accattarini n'autri quattordici, e si l'affittu non mi cunveni chiù....

Saru

Giustu.

Oraziu

Giustu chi... chiddu ca dici 'u curaturi?...

Saru

No... chiddu ca diciti vui... chiddu ca dicemu nuautri...

Oraziu

E chi dicemu, nuautri?... 'U vidistuu 'u cuntu ca ci fazzu iu, d' 'i muli, in linia subordinata?...

Saru

Sì, ragiuni, aviti...

Oraziu

Di chi?...[22]

Saru

Ca di falla agiri cch' 'i muli... giustu!...

Oraziu

Ca quali muli, chi stati dicennu?... Giustu, esattu, esattu, giustu!... Di unni, giustu?... Cumpari, cc'aviti liggiutu, allura?

Saru

Comu?... n' 'a facemu nuautri, 'ssa proposta d' 'i muli?

Oraziu

Oh... c'è paura 'u riflussu, 'nsemmula ccu 'i carti, vi fici partiri 'a testa?... Chi liggistuu?... Chissa d' 'i muli resta in linia subordinata, ma in linia diretta, la risposta mia... osia, nostra, è ca 'nta un funnu unni ci su' setti tummina di voscu, 'ssu signuri po' fari ligna e la macchina della noria la può mandare a legna, con una economia enorme!...

Saru

Cumpari, vi cunfessu ca ddocu, ancora, non ci aveva arrivatu... Aveva liggiutu 'a sula prima parti.

Oraziu

Comu!... E chissu ca dicemu, non è 'nt' 'a prima parti?... A' secunna pagina, cumpari!... Va, m'haju persuasu ca nenti, aviti liggiutu!...

Saru

No... non è ca non haiu liggiutu... Sugnu un pocu...[23] com'haiu a diri, va?... Sugnu sturdutu d' 'u vinu!... Mi facistuu viviri assai...

Oraziu

Ah, ora ci semu!... (forte) — Ninfa!... Ninfa!... Facci 'na tazza di cafè o' cumpari... Ma forti, quantu ci schiarisci l'idea... ca cca avemu a travagghiari!...

Voce di Ninfa

Va beni, vi servu, cumpari.

Saru

No, chi cafè!... (forte) — Non vi disturbati, cummari, ca non c'è bisognu!...

Oraziu

Lassaticcillu fari!... Va, datimi 'ssi carti, v' 'i leggiu iu (gliele leva di mano).

Saru

No, cumpari, sintiti... (si alza) — Nun sugnu in gradu di vinirivi appressu... Haju bisognu di jttarimi un pocu supra 'u lettu... e poi m'haiu a priparari certi cusuzzi ppi dumani...

 

SCENA IV.

Ninfa e detti

Ninfa

(sulla soglia dell'uscio di sinistra) — Chi l'haiu a fari, o no, 'ssu cafè?...[24]

Saru

No, cummari, grazii, ca mi nni staiu jennu...

Oraziu

Ppi daveru vi nni vuliti jri?...

Saru

Si, cumparuzzu... scusatimi... e vui macari, cummari...

Oraziu

Allura guardati chi faciti: purtativi 'a relazioni e a menti ripusata, stasira, o dumani a matina, prestu, ci dati 'na bella liggiuta... ca iu, dumani, o' tardu, passu d' 'a vostra casa e m' 'a pigghiu... Vui 'a firmati...

Saru

Sta beni (arrotola le carte e se le mette in tasca) — Ristamu 'accussì, allura.... Arrivederci, cumpari.... e scusati....

Oraziu

Chi diciti, cumpari?... Scusati vui, chiù tostu, di la libertà ca nn'avemu pigghiatu.... E grazii — (gli stringe la mano).

Saru

Arrivederci, cummari.... (notando che si accinge ad accompagnarlo) — No, non vi disturbati, ca 'a strata 'a sacciu (le impone, anche con lo sguardo, di restare).

Ninfa

(stringendogli la mano, forte e con intenzione) — Faciti bonviaggiu.... Arrivederci (Saru va via).

 

[25]

SCENA V.

Ninfa e Oraziu

Oraziu

(rimasto solo con Ninfa, la guarda lungamente, studiandola, poi le dice, pigiando sulle parole) — Bona 'a pigghiau..., 'u cumpari....

Ninfa

Chi?...

Oraziu

'A sbornia, chi?... Non cridiva ca s'avissi a 'mbriacari accussì prestu!... Ma mi pari ca tu....

Ninfa

Iu, chi?....

Oraziu

'U facisti 'mbriacari!... (seguendo col gesto). Abbucca, abbucca, abbucca.... bivi, bivi, bivi.... Finiu a 'mbriacata tunna!... (la guarda e la studia ancora lungamente).

Ninfa

(imperterrita) — Pirchì mi guardi d'accussì?

Oraziu

Chi fu, non ti pozzu guardari? Chi c'è paura ti 'mbriacasti macari tu?...[26]

Ninfa

(cogliendo la palla al balzo, ride ostentatamente al modo degli ubbriachi) — Chi mi vidi, ca ti paru 'mbriaca?... E puru.... chi sacciu.... forsi è veru, ca mi livau un pocu!

Oraziu

'U sta vidennu?!...

Ninfa

(strusciandoglisi addosso) — Ca chi ti pari?... Ti piacissi, a tia, 'a mugghiredda 'mbriaca, è veru?... (fa per afferrargli la testa).

Oraziu

(respingendola, duro) — Va, levati!...

Ninfa

Chi si' sgarbatu!... Sempri accussì mmastinu hai ad essiri?... 'U sai ca si' curiusu, ccu 'ssa guardata accussì?... (ride c. s.)

Oraziu

Vo' fatti 'u cafè ppi tia, vah!...

Ninfa

No.... (molle molle, dinoccolata) mi curcu, iu....

Oraziu

Comu 'u cumpari.....[27]

Ninfa

Chi c'entra, 'u cumpari?... Chiddu si vo' curca ccu so' mugghieri... Chi ti pari, ca è comu tia?... (gli si struscia di nuovo addosso).... ca mi nni manni?

Oraziu

(c. s.) — Levati, ti dicu!...

Ninfa

Chi hai, oh?!..... Mancu si t'avvicinassi 'na vespa, comu fai!..... (provocante) — Va..... camina!....

Oraziu

Unni?....

Ninfa

(con un sorrisetto lascivo) — Iu mi vo' curcu.... (se ne va lentamente, dondolandosi, con contorcimenti serpentini e movimenti provocanti di fianchi; giunta presso l'uscio di sinistra si ferma, volta soltanto la testa e, con gli occhi imbambolati e pieni di voluttà, lo fissa un istante, poi gli dice, a mezza voce, invitante) — Veni?!.... (e scompare).

Oraziu

(come attratto da una forza magnetica, alla quale non sa resistere, stringe i pugni, digrigna i denti, stravolge gli occhi e mormora tra i denti) — Assassina!.... (poi si volge a guardare verso la camera, riluttante a cedere, alla fine, come vinto, muove verso di essa, a tratti).[28]

Ninfa

(dall'interno) — Ca chi ci aspetti?....

Oraziu

(quasi con rabbia) — Vegnu!.... (indi, fermandosi un'altra volta e volgendosi, minaccioso, verso la comune, con un dito tra i denti, esclama, quasi senza voce) — Ah, cumpari, cumpari.... si mi veni fatta!.... (chiude il pugno e, barcollando, riprende la via dell'uscio).

Tela.


[29]

ATTO SECONDO

Stanza da lavoro del perito agrimensore Saru Mazza. — Comune a destra, uscio in fondo, finestra sulla sinistra. — Un grande tavolo da disegno, senza cassetti, su due cavalletti, ingombro di squadre, compassi, barattoli di colori, boccette d'inchiostro, carte da disegno, lucidi, etc. — In fondo, accanto all'uscio, cassettone con su una Madonna in cornice. — Una branda di tela, chiusa, un canapè, due poltrone, sedie etc.

 

SCENA I.

Saru e Anna

Saru

(è pronto per partire, con gli strumenti del mestiere ad armacollo e lo schioppo a bandoliera. Egli indossa un costume da caccia in velluto marrone a millerighe, calza stivaloni e regge con la sinistra una valigetta di cuoio. Alla cintura porta la cartucciera piena) — Allura, Annuzza... mi nni vaiu....

Anna

(fredda) — Arrivederci.

Saru

(guardandosi addosso e girando lo sguardo intorno) — Non mi staiu scurdannu nenti... mi pari (la guarda) — Chi è.... tu accussì, mi lassi partiri?....[30]

Anna

Comu ti lassu partiri?...

Saru

Chi sacciu,... senza dirimi nenti!....

Anna

E chi t'ha' a diri? Ti dissi arrivederci.... Non torni dumani?

Saru

Domani, tornu.... Ma è 'a prima vota ca ti vidu accussì fridda.... (accostandosele) — Chi hai?

Anna

(contegnosa) — Nenti.... (trovando una scusa là per là) — Sugnu in pinseri pp' 'u picciriddu ca stanotti ha avutu baschi...

Saru

Nenti, non ti preoccupari.... 'I picciriddi 'accussì, su'.... Ora veni 'a zâ Rachela e ti porta 'u lattosiu.... Doppu dui, tri cucchiarini ci passanu tutti cosi... (silenzio — la riguarda) — Ma... non è chissu, Anna... Cosa hai, tu!... Iu ti conusciu.

Anna

(fredda) — Non haiu nenti...

Saru

Non hai nenti e 'u dici accussì?... Vaia, Anna, non fari 'sti finti, pirchì tantu non li sai fari.... Sai comu[31] si' tu?... Comu l'acqua chiara, ca si ci vidi lu funnu paru paru.... Passannu tanticchiedda di voria, l'arrizza tutta e si conusci subitu!... Ccu mia ti vo' ammucciari?....

Anna

Nni mia si vidi 'a facci, e si vidi 'u funnu, pirchì è petra liscia; ma nni tia è 'a facci, petra liscia e servi pp'ammucciari 'u funnu, ca 'u sapi Diu chi c'è!...

Saru

(con un gran desiderio di confessarsi) — Ah, 'u vidi s'è veru ca non si' tu, oggi?... Quannu mai m'ha' lassatu partiri senza abbrazzarimi?...

Anna

(severa) — Ca di quantu vo' essiri abbrazzatu, tu?

Saru

(caldo, deponendo la valigetta e prendendole una mano) — Di tia sula, babba!... Comu dicu iu, di tia sula!...

Anna

Ah, 'u vidi?... Chi veni a diri: comu dici tu?

Saru

(con passione) — Comu dicu iu veni a diri ca tu, ppi mia, si' comu la Madonna, ca s'adura in ginocchiu, ccu li manu junciuti e ccu lu cori 'n vucca...

Anna

(svincolandosi) — Si, 'u sacciu.... Pirchì poi ci su chiddi[32] ca s'aduranu di 'n 'autra manera!.... Ci su' chiddi....

Saru

(mettendole una mano sulla bocca) — Zittiti, non t'allurdari 'a vucca!.... Adurari?... A cui!.... (con più grande calore) — A tia sula, Anna, a tia sula! Cca, 'nt' 'o me' cori, tu sula ci si'!... Cca sulu, ccu tia, iu mi sentu sicuru, tranquillu, sirenu comu un picciriddu 'n vrazzu di la mamma, ca non po' tradiri!.... 'U restu... Pirchì ti vo' abbassari a carcularlu?...

Anna

Ah, non l'ha' a carculari?... Ah, no?... (a una controscena di Saru, che le esprime ch'egli è una vittima d'altri) — Si, si, 'u sacciu, è 'na frevi maligna!... Non nni sugnu gilusa, no, pirchì 'u vidu, 'u sentu, ca vo' beni sulu a mia!... Ma iu pensu a lu mali ca po' purtari 'ssa frevi; si non a mia, ca ti cumpatisciu, pirchì vidu ca non si' tu, ma è idda — 'sta canazza arraggiata, ca non si sazia mai! — si non a mia, dicu, a tia... e perciò a mia e a 'dda criaturedda nostra, di riflessu!... Non vidi ca si' 'mbriacu?... Ca t'affirran tuttu e non ti fa vidiri chiù chiddu ca fai?... Si iddu... si so' maritu si nn'adduna?!... Sa pirchì ti pari, ca non haiu chiù paci, 'nta lu me' cori?... Ca mi staiu muta e non fazzu uno scandalu? — Ca non ci vo' levu l'occhi ccu li jta?... Pirchì mi scantu di perdiri a tia!... Pirchì si chiddu ti scopri e t'ammazza è 'nta lu so' dirittu!...[33]

Saru

Anna, bonu, bonu, ppi carità!... Non diri chiù nenti!... Non mi fari vergugnari e avviliri chiù di quantu sugnu virgugnatu e avvilitu!..... M'avissi sputatu 'nfacci, ajeri!... Ti guardava... la guardava... guardava ad iddu... Si, hai ragiuni: frevi maligna!... M'ha' scuncirtatu lu sangu, m'ha' liatu li sensi e m'ha' fattu perdiri la testa!... Frevi maligna!... (stringendo i pugni) — Ma la tagghiu!... Ppi quantu è veru Diu, la tagghiu!... (dolce e supplichevole) — E mi l'ha' a dari tu, 'ssa forza!... L'haiu a truvari 'nta l'amuri to', ppi la to' paci e ppi lu me' decoru!... Ppi livarimi 'stu rimorsu, ccu tia e ccu iddu!... Benchì — sentimi — non l'haiu iu... ccu nuddu di tutti dui, e tantu menu ccu idda... Pirchì non vosi, iu, non vosi, no, no!... Non haiu vulutu mai, iu!... Ha statu idda, 'sta 'nfami, ca mi ci ha tiratu ppi li capiddi!... Non m'ha' volutu lassari ppi curtu!... Sutta l'occhi toi stissi... sutta l'occhi d'iddu... — ca non sacciu comu ha fattu a non si nni addunari!... (riflettendo, roco) — ... Si non si nn'addunau aieri!...

Anna

(allarmata) — Madonna mia!... (afferrandogli un braccio) — Hai 'stu scantu?... Iu macari, l'haiu!...

Saru

(preoccupato) — Ti parsi macari a tia, ca si nn'avissi addunatu?... Mentri ca erumu a tavula, ah?...[34]

Anna

Si!... E non sapeva chi fari, iu, ppi sviallu!...

Saru

(angosciato) — E doppu!... Doppu lu peggiu!... Quannu vi nni jstuu lassannucci suli, e iddu turnò!...

Anna

(con terrore) — Vi sorprisi?... (ha il tremito alle labbra e alle membra).

Saru

No... ma... quasi... Si mangiau 'a fogghia — mi parsi! — Parrava masticatu... Pirchì ti nni jsti, Anna, pirchì ti nni jsti?!

Anna

Sperava ca ti nni vinissi ccu mia!... Non sapeva chi fari, ppi staccariti!... Ti guardava ccu lu cori 'nta l'occhi, e tu non ti muvisti!...

Saru

Hai ragiuni, hai ragiuni, mugghiredda mia!... (se la stringe appassionatamente al petto) Tesoru miu beddu e santu!... Tu si' la me' salvizza, tu!... M'ha' salvari, Anna, m'ha' salvari!... E... vidi?... Appena mi nni parrasti, ti cascai 'nta li vrazza, è veru?... Senza negari, senza diri minzogni... Ti giuru ppi dda criaturedda nostra ca si non mi nn'avissi parratu tu, turnannu di fora t'avissi cunfissatu tuttu iu, spontaneamente!... L'aveva cca, (si mette la mano sotto il petto) comu un gruppu,[35] 'nta la vucca di l'arma, ca non mi faceva ciatari!... (stringendosi più forte a lei) — Non mi lassari, Annuzza, non mi lassari!...

Anna

No, no, ca comu ti lassu?... Pozzu lassari a tia, si mi dimanni aiutu accussì?... (ripresa dal terrore e dal tremito) Ma si' certu — o Diu! — si' certu, ca si nni accorsi?...

Saru

(notando lo sgomento di lei, per confortarla) — No, no... non ti scantari!... 'U rimorsu mi fici vidiri chiù di chiddu ca era... No... pensu ca poi si misi a parrari tantu tranquillu... supra 'a relazioni d' 'a perizia ca ficimu 'nsemi... Mi desi 'i carti... (battendosi una mano aperta sulla fronte) — Oh, a propositu!... Mi l'aveva scurdatu!... Ma si non haiu chiù 'a testa!... Menu mali ca mi ci facisti pinsari!... L'haiu a firmari e t' 'a lassu cca, ca dici ca veni iddu, chiù tardu, a pigghiarasilla (apre un cassetto, toglie il rotolo delle carte del primo atto, lo spiega, lo depone sul tavolo e firma l'ultimo foglio).

Anna

Cca ha' a veniri?... Iddu?...

Saru

Si... accussì mi dissi...

Anna

(pensando) — Si putissi appurari qualche cosa!...[36]

Saru

Sta attenta, oh, ppi carità!.... Non nesciri discursu, si iddu non parra!... Avissi a fari peju?!... (la riabbraccia con effusione, poi) Ni nni jemu, Anna!... Ni nni jemu, di cca!... Haiu 'a me' prufissioni... tutti sannu ca sugnu un galantomu... e unni è ed è, un pezzu di pani non mi po' mancari... E' veru, Anna?...

Anna

(tenera, commossa) — Si, si... unni vo' tu!... Veru è!... Iu nun haiu a nuddu, cca... Non haiu autru ca a tia... e 'a zia Rachela, mischina!...

Saru

Si nni veni ccu nui!... Chiddu ca basta ppi dui bastirà ppi tri (guarda l'orologio, riprende la valigetta e, consegnandole le carte) — Vidi unni 'i metti, ca iu mi nn'e' jri.

Anna

(riassalita dal dubbio, lo guarda, con meraviglia e rimprovero) — E comu?... Tantu tempu prima, ti nni stai jennu?... Non ci manca un pezzu, ancora, ppi partiri 'u trenu?...

Saru

(che comprende, offeso) — Ah, Anna, chi pensi?... Ancora suspetti di mia?... Doppu chiddu c'ha' 'ntisu?...

Anna

No... non dicu chissu...[37]

Saru

Ca chi dici, allura?... (riabbracciandola, tra i baci) — M'haiu a fari 'i canniggiaturi, in piazza... haiu a passari di 'nt' 'o nutaru Firritu, a ritirari 'a pianta d' 'u funnu, e poi di nni don 'Nzulu, l'armeri, ppi pigghiarimi 'i cartucci...

Anna

Hai 'a cartuccera china!...

Saru

Chisti pp' 'i cristiani, su'... a mitragghia!... Mi passu a pigghiu chiddi di caccia... a pallini... (guardandola negli occhi, con occhi sereni). Mi dicinu ca unni jemu ci su' pirnici... e si mi nni capita quarcuna... sacciu ca a me' mugghiredda ci piaciunu!...

Anna

(rasserenata, giuliva, lo bacia) — Grazii!... (si ode il campanello d'ingresso e, sciogliendosi). Chista 'a zâ Rachela, è!

Saru

Ca bonu è, va, ca ti lassu ccu idda.

Anna

Ah, chi dici, ca 'a facemu curcari cca?....

Saru

No.... chi bisognu c'è?.... Domani sugnu cca!... Vo' grapici. (Anna esce).

 

[38]

SCENA II.

La zia Rachela e detti.

Rachela

(entra, preceduta da Anna, si leva lo scialle, che depone su una sedia e, deponendo sul tavolo una boccettina con una mistura bianca) — Eccumi cca.... Dissi 'u farmacista ca prima di dariccilla, o' picciriddu, si divi agitari 'a buccittina (a Saru) — E tu chi fai, parti?

Saru

Si, zia.... Ci raccumannu di tinirimi allegra, cca, a Annuzza!.... Non manca a vossia....

Rachela

Vattinni, vattinni tranquillu.... Arrivederci, e boni affari; ca nuautri, cca.... nni sapemu sentiri, ccu me' niputi....

Saru

(stringendole la mano) — Vossia benedica.... (esce, tenendo il braccio attorno alla vita di Anna, che lo accompagna fino alla porta di uscita, di là).

 

SCENA III.

Anna e la zia Rachela

Anna

(torna, poco dopo, asciugandosi gli occhi).[39]

Rachela

(che si è data, frattanto, a rassettare la stanza) — Ah, ah!... Nuvità!.... Me' niputi ca chianci! Ammatula predicu, tu non canci mai, figghia!.... 'U sacciu pirchì chianci!.... Pirchì ti persuadi ca to' maritu nesci tantu tempu prima di partiri 'u trenu, pirchì ha' a jri a salutari a chidda!.... E tu, 'nveci di chianciri, pirchì non ci dicevi: — aspetta, maritu miu, ca t'accompagnu! — e ci rumpevi l'ova 'nt' 'o panaru!.... Chi pinseri avevi?... Pp' 'u picciriddu non c'era iu?.... M'arriordu 'a sant'armuzza di to' ziu, quannu aveva ppi testa quarche pinseri stortu....

Anna

(piangendo di tenerezza) — Ca quali, zia, no!....

Rachela

Si, mettimi 'nt' 'o saccu, ora, ca sugnu picciridda!...

Anna

No, ci dicu, no, non pinsassi a cosi tinti!.... Nisciu prima pirchì divi jri in piazza, a farisi 'i canniggiaturi.... poi 'nt' 'o nutaru Firritu e poi nni don 'Nzulu l'armeri....

Rachela

(mettendo un dito nella bocca aperta) — Ahum!.... Pezza di basalocca!.... E tu ci cridi?....

Anna

Si zittissi, si zittissi, ci dicu!.... Mi cunfissau tuttu,[40] ora ora, chiancennu comu un picciriddu!.... E comu un picciriddu daveru è!.... Ca voli ajutu di mia, ca dici ca iu l'haju a sarvari.... Mi parrau cu lu cori 'n manu, jancu comu la nivi!..... E di chissu, 'ssa 'nfami, s'ha' apprufittatu, ch'è comu la cira!.... Criaturi, mi fici pena!.... Chi è iddu?.... Com'è ca m' 'a putissi pigghiari ccu iddu, si 'u sacciu, 'u sacciu ca non voli beni ad autru e non ha vulutu beni mai ad autru ca a mia?!.... Ah, zâ Rachela, si vossia mi cridi, fussi felici, 'nta 'stu mumentu, si non fussi pp' 'u scantu ca 'u cumpari si nn'avissi addunatu!

Rachela

(meravigliata) — Chi dici?.... A 'stu puntu, avissi arrivatu, to' maritu?.... Di farinnillu addunari?....

Anna

No iddu, idda!.... L'haiu vistu ccu l'occhi mei, ajeri, a tavula!.... Mi nni addunai iu, fiuramuni si non si nn'addunau iddu!....

Rachela

(per confortarla) — Tu ti nn'addunasti pirchì 'u sapevi.... chi c'entra?!....

Anna

Ma macari Saru, mi pari ca avissi 'ssu scantu!....

Rachela

Signuri mei, viditi, ppi 'na cajurdazza qualunchi, chi 'nfernu ca po' nasciri 'nta du' famigghi!.... E chissa[41] d'accussì 'u pigghia, a so' maritu?.... E chi è, pazza?... N' 'o sapi ca si ci firria 'u ciricoppulu!.... (notando che Anna ha il tremito alle labbra) — Nenti, Anna, non stari ccu pinseri, pirchì iu 'u conusciu a Oraziu Pardu.... 'u conusciu megghiu di so' mugghieri.... Non sapi nenti, pirchì si si nn'avissi addunatu, Diu nni scanza e libiri, avissi fattu un macellu!.... Bah!.... Sta tranquilla, ca non sapi nenti! (si ode il campanello e va ad aprire).

 

SCENA IV.

Ninfa e dette.

Ninfa

(entra, tutta affocata in volto, preceduta da zia Rachela. La gioia le schizza dagli occhi ed è quasi convulsa) — Bongiornu, cummari!.... Unn'è, 'u cumpari?.... Oraziu mi mannau ppi 'ddi carti.... Dicitaccillu!....

Anna

(contenendosi, va a prendere le carte e, consegnandogliele, freddamente) — Cca ci sunnu 'i carti.... Su firmati, pirchì Saru dissi ca 'u cumpari si l'aveva a veniri a ritirari iddu....

Ninfa

(forte, per farsi Udire di là, dove crede sia il compare, ridendo) — Ah, ma iddu non potti veniri, pirchì si sta priparannu, ca ci arrivau l'ordini di partiri subitu ppi Biancavilla.... e mannò a mia!....[42]

Anna

(c. s.) — E siti accussì cuntenta, ca parti vostru maritu?

Ninfa

Ca vui chi siti, appinata, ca parti 'u vostru?.... Non mi pari veru, ca ogne tantu haiu 'na jurnata di libirtà!... Chi vi pari, bellu, aviri 'u maritu sempri cusutu e' costi?.... Zâ Rachela, parrassi vossia!....

Rachela

(con intenzione) — Ca.... secunnu mariti.... e secunnu mugghieri, figghia!.... C'era 'u miu, salaratu, ca si 'u Signuruzzu non si l'avissi chiamatu cu iddu, mi l'avirria tinutu, no cusutu e' costi, ma 'nta 'n'aricchia!....

Anna

(per vincere l'istinto irrefrenabile di gittarsi addosso alla impudente e farne uno straccio) — Va, iu ci dugnu 'stu lattosiu 'o picciriddu. Con permissu, cummari.... (prende la boccettina e va via).

Ninfa

(ad Anna prima che scompaia) — Avvirtitulu, 'u cumpari!... (a zia Rachela, non avendo ottenuta risposta) — Chi è malatu, 'u figghiozzu?...

Rachela

No, nenti.... 'u stumacheddu!... (con intenzione) — So' matri si potti pigghiari quarchi dispiaciri, ajeri..... ca ci nn'è sempri (pigiando sulle parole) — a causa[43] di li mali genti, ca nun mancanu mai.... — ci desi latti straviatu e ci addugghiau 'u corpu, criaturi!... Ma ora ci passa....

Ninfa

'U cumpari chi è, fora?...

Rachela

N' 'o sapiti?...

Ninfa

E quannu torna?...

Rachela

Dumani, dici....

Ninfa

No, dicu, quannu torna ora, prima di partiri!...

Rachela

Partiu....

Ninfa

(sconsolata) — Comu!... E ccu quali trenu?... 'U trenu non parti e' setti e deci?...

Rachela

Si, ma siccomu duveva sbrigari certi affari, prima....

Ninfa

Ah, si?... E unni, unni, ca me' maritu.... già.... mi pari ca me' maritu dissi ca partunu 'nsemula e 'u vulissi avvisari.... 'U sapi, vossia, unn'è?...[44]

Rachela

Chi sacciu, mi pari d'aviri 'ntisu cu duveva jri 'nt' 'o nutaru Firritu....

Ninfa

Ah, 'nt' 'o nutaru, 'nt' 'o nutaru.... e poi?...

Rachela

E nni don 'Nzulu l'armeri, mi pari ca dissi.... Ma forsi a 'st'ura è in chiazza, ca si sta facennu 'i canniggiaturi....

Ninfa

Ca bonu, bonu.... allura mi nni vaju, iu.... Mi salutassi 'a cummari.... (si avvia).

Rachela

E chi è, ccu tutta 'sta furia?... Mancu aspittati ca torna, 'a cummari, ppi salutalla?... V' 'a chiamu?...

Ninfa

(che s'è fermata, sulle spine) — No, no, non la disturbati.... Haiu primura.... 'U sapiti com'è, Oraziu!... Mi dissi di fari prestu.... (scappando) — Arrivederci!... (scompare).

Rachela

Arrivederci!...

 

[45]

SCENA V.

La zâ Rachela e Anna

Rachela

(forte) — Anna!... Vidi ca si nni ju.... 'a cummari!...

Anna

(rientrando) — Si mi cridi, vossia, comu 'a vidu, mi sentu acchianari 'na cosa di cca (accenna al petto) ca si non fussi ppi tutti 'i conseguenzi, mi vinissi un impitu di pistarimmilla sutta 'i peri — 'ssa sbriugnata ca m' 'u veni a scuncicari 'nsina dintra!...

Rachela

Dici ca 'u circava so' maritu, pirchì hannu a partiri 'nsemi, iddu e Saru....

Anna

'Nsemi, partunu?... (si preoccupa).

Rachela

N' 'a sintisti, ca ci arrivan l'ordini di partiri subitu?... E siccomu iddu va a Biancavilla, Saru a Troina, 'a linia è tutt'una....

Anna

(c. s.) — Ah, perciò 'nsemula, partunu!... (silenzio) — Zâ Rachela, ni nni jemu di cca!... Saru m' 'u dissi antura e iu non ci fazzu cangiari pinseri, certamenti....[46]

Rachela

E a mia mi lassati sula, povira vecchia?...

Anna

Si nni veni ccu nui!... Iddu stissu, 'u dissi: chiddu ca basta ppi dui, bastirà ppi tri... Vossia chi attaccagghi avi, cca?... Quannu ni nni jemu nuautri....

Rachela

Ca iu.... all'infora di 'ddi quattru strusciuli c'haiu 'n casa.... Tuttu ddocu è, 'u me' capitali!... Quann'è ura m' 'i vinnu.... Cioè, no.... Ora c'è Ciccia.... Ciccinedda, mischina!...

Anna

Quali Ciccia?...

Rachela

'A crapa martisa!... Cosi da ridiri, ccu 'ssa crapa!... 'U sai ca si curca ccu mia?... Certi discursi ca facemu, a' notti!... Mi rispunni: beeeh.... comu 'na cristiana!

Anna

E chi s' 'a curca, 'nt' 'o lettu?...

Rachela

A tu 'n'autra, 'nt' 'o lettu!... Chi era, cristiana ppi daveru?... E' peri 'u lettu... Idda si metti addinucchiata supra ddi quattru zampitti, e s'appoia 'a testa, ccu 'dda varvitta, supira 'u lettu!....[47]

Anna

Armaluzza!... Ma pirchì n' 'a lassa 'nta l'astricu, macari 'a notti?....

Rachela

Ca pirchì s' 'a 'rrobanu!... L'astricu e vasciu, scavarcanu 'a cancillata, e s' 'a portanu 'nta 'n vidiri e svidiri!... Comu si purtaru a Nina e a Carulina!....

Anna

Cu' eranu, 'ss'autri?...

Rachela

'I addineddi paduvani!... T' 'i scurdasti?... Mi facevunu deci ova 'a simana, in media, ca si vuscavunu 'a spisa megghiu di du' mammani!... 'Na bella matina nesciu 'nta l'astricu, ppi purtarici 'u scagghiu... e non c'eranu chiù!... Cu' fu, di notti a notti, si l'aveva cagniatu!...

Anna

Genti sapituri, àppuru a essiri.....

Rachela

D' 'u vicinanza, non po' falliri!...

Anna

Vossia appi suspettu supra quarcunu?...

Rachela

Cirtizza, no suspettu!... E' ca non aveva provi e mi puteva vuscari 'na querela sparti, si no 'u dinunziava!...[48] Sugnu tantu sicura ca fu mastru Littiriu Lapuni, 'u tamburineri!...

Anna

Chiddu ccu 'dda varvazza di stuppa?...

Rachela

Chiddu, chiddu!... E a propositu, ti fazzu ridiri!... L'autru ajeri notti mi sunnava di vidillu arreri 'u barcuni di l'astricu, ca guardava arreri 'a pirsiana, ppi vidiri si durmeva... Iu vuleva fari vuci, chiamari ajutu, ma non puteva!... Maria, chi sonnu 'nfami!... Iddu ammuttau 'u barcuni, ca si rapiu a vanidduzza, trasiu a quattru peri, e strascinannusi cammira cammira, si 'nficcò sutta 'u me' lettu!...

Anna

Chi dici, vossia?...

Rachela

Maria Santissima!... Benchì sonnu mi pari ancora di vidillu!... Di tantu in tantu s'affacciava, ccu 'dda varvazza, arreri 'a cuttunata, ppi vidiri si iu durmeva... E iu sempri ca non puteva nè gridari, nè parrari!... L'urtima vota mi parsi ca aveva 'nt' 'a manu un cutiddazzu...

Anna

Gesù e Maria!...[49]

Rachela

Fu tantu 'u scantu, 'nt' 'o sonnu stissu, ca m'arrusbigghiai!...

Anna

Menu mali!...

Rachela

Ca quali, senti!... Comu m'arrisbigghiai, sempri ccu ddu diavulu davanti l'occhi, vaiu ppi stenniri 'na manu e toccu varva!... Sugnu morta — dissi — non è sonnu!... Iddu ppi daveru c'è 'ncasa, mastru Lapuni!... Senza vuliri jettu 'na sticcata e stava cascannu d' 'u lettu!... Di cu' era, 'dda varva ca tuccai?...

Anna

(sorridendo) — D' 'a capra martisa!...

Rachela

Di Ciccina, gnursì!... Ca finarmenti si desi a conusciri: beeeh!... E si cascava d' 'u lettu?... Iddu ca è 'na muntagna!...

Anna

E vossia non fa autru ca cardari 'dda lana, ppi fari crisciri 'i matarazza!... Mi mi dici 'na cosa: ci nni fa latti, 'ssa crapa?...

Rachela

Si!... E dumani t' 'u portu... Bellu, cauru cauru, ccu tutta 'a scuma....[50]

Anna

E chi ci duna a mangiari?...

Rachela

Chiddu ca veni veni... Virdura, canigghia, scorci di muluni, di ficudinnia, d'aranci... muddica di pani... tuttu cosi, mangia!... 'I vicini 'u sannu, e m' 'i sarvunu, ppi Ciccina!...

Anna

(alzandosi) — Scurau (va a prendere un lume a petrolio sul cassettone e lo accende, poi si segna e recita una breve orazione a fior di labbra).

Rachela

(quasi contemporaneamente fa altrettanto, poi, dopo d'essersi risegnata) — 'U picciriddu chi fici si cuitau?

Anna

Si, tantu beddu!... Si pigghiò 'u lattosiu, chetu chetu, ci desi na sucatedda 'a minnuzza e chiusi l'occhi a pampinedda, ccu dda vuccuzza aperta, umita umita!... Tantu biddicchiu... comu un angileddu!...

Rachela

È so' patri, scurciatu!.... L'ha' guardatu, cca sutta?... (fa cenno al collo dal lato sinistro).

Anna

Scurciatu!.... La stissa vucca, l'occhi stissi, e macari 'u stissu disiu di cafè!....[51]

Rachela

Ranni Diu!....

Anna

E comu conusci a so' patri!.... Accussì nicu, quannu 'u vidi arrivari di luntanu, ci ridunu l'occhi, e m'abballa 'nt' 'e vrazza!....

Rachela

(alzandosi) — Va, Annuzza.... vo' rizzettiti, ca iu mi nni vaiu.... Dumani nni videmu.... Tu chi fai, ti fermi dintra?....

Anna

Pirchì?

Rachela

Ca pirchì si non ti fermi, mi portu 'u chiavinu d' 'u licchettu e dumani matina, senza ca tu ti susi ppi grapirimi, ti vegnu a fari 'u cafè e ti vugghiu 'u latti.... Ma già, pensu ca 'u chiavinu s' 'u purtò Saru, è veru?

Anna

No, Saru avi 'u so', cca ci nn'è 'n'autru.... Allura, comu voli, zia.... ma non tantu prestu, ca iu, prima di l'ottu, l'ottu e menza, non mi vulissi susiri, dumani.... 'Na vota ca Saru non c'è.... nn'apprufittu ppi dormiri tanticchia di chiù....

Rachela

No, all'ottu, all'ottu e menza vegnu iu.... tu, poi, ti susi quannu voi... quannu t'arrusbigghi da te stissa...[52]

Anna

(sorride) — Va beni.... e tanti grazii, zâ Rachela (dandole una chiave che prende da sul cassettone) — Chistu è 'u chiavinu.... vossia s' 'u sarva.

Rachela

(mettendo il chiavino in tasca) — Arrivederci, Annuzza (coprendosi le spalle dello scialle) — Bona notti, dormi tranquilla.... E non pinsari a nenti, 'u senti?....

Anna

Vossia benedica (la accompagna per l'uscita — Breve scena vuota).

 

SCENA VI.

Anna sola, poi Oraziu.

Anna

(Rientra e dà un'ultima rassettata alla stanza, mette in ordine le carte del tavolo, passando presso l'immagine della Madonna si risegna, e le manda un bacio con la mano, poi prende il lume acceso e si avvia, un po' stanca, verso l'uscio di fondo; ma prima di raggiungerlo si ode il campanello dell'ingresso e si ferma. Attenta un po' quasi parendole impossibile che abbiano suonato alla porta di casa sua. Il campanello risuona, pian pianino, e allora, senza muoversi, parlando a sè stessa) — E cu' po' essiri.... a 'st'ura?.... 'A zâ Rachela no, pirchì si purtò 'u chiavinu.... (forte) — Cu' è?[53]

Oraziu

(dall'interno) — Amici.

Anna

Amici, cui?....

Oraziu

(c. s.) — Grapiti, cummari, iu sugnu!....

Anna

(trasalisce e va ad aprire, in preda quasi allo sgomento — Dall'interno) — Vui, cumpari?.... (riapparendo, seguita da Oraziu) — Successi cosa a Saru?.... Ppi carità, cumpari, parrati.... Chi siti scuru 'nfacci!.... Saru?.... Parrati: Saru?!....

Oraziu

(ironico) — Tantu beddu, non stati ccu pinseri....

Anna

Ma comu!.... Non aveuru a partiri 'nsemi?...

Oraziu

(grave) — Iu partivi.... iddu ristau!....

Anna

Comu?!.... Partistuu, e siti cca?

Oraziu

Mi jttai d' 'u trenu!....[54]

Anna

(con un sussulto) — Vi jttastuu d' 'u trenu?.... Comu?!.... E pirchì?!....

Oraziu

Appena fu fora 'a stazioni, apprufittai ca rallintau 'a cursa, 'nt' 'a vutata di 'u Canalicchiu, e mi jttai.... ppi veniri cca!....

Anna

Cca?.... E Saru?

Oraziu

Ah, Saru?.... Saru m'accumpagnau finu 'a stazioni.... poi.... fincìu ca si scurdau di passari d' 'u nutaru, ppi pigghiarisi 'a pianta.... dici ca senza 'a pianta non puteva partiri.... e parti dumani matina.

Anna

(c. s.) — E unn'è, ora?.... 'U vinistuu a circari, è veru?

Oraziu

No.... a me' casa è!....

Anna

(c. s.) — Ah.... v'aspetta ddà?....

Oraziu

(con un sorriso tra l'amaro e il sarcastico) — Ca quali... non m'aspetta!.... Sapi ca sugnu partutu!.... Mi vitti partiri!.... A 'st'ura è beddu, letu e tranquillu, abbrazzatu ccu me' mugghieri!...[55]

Anna

(impallidendo) — Cumpari, chi diciti?....

Oraziu

(guardandola, come meravigliato) — Chi n' 'o sapiti, vui?

Anna

Iu?!....

Oraziu

Mi pareva ca vi nn'aveuru addunatu!.... A d'ora, ca 'u sacciu, iu!....

Anna

(ha un nuovo sussulto e si passa una mano sulla fronte e tra i capelli, come in atto di disperazione).

Oraziu

Nenti, non vi tramutati, cummaruzza!.... Non mi viditi?.... Sugnu tantu bellu, calmu, iu!....

Anna

(punto rassicurata) — Ma.... chi vuliti fari?.... Chi vinistuu a fari, cca?.... (istintivamente va a far scudo della sua persona davanti l'uscio della camera, quasi temendo si voglia offendere la sua creatura).

Oraziu

(che tutto comprende, con il solito sorriso). — Chi vi scantati, pp' 'u picciriddu, cummari?.... Chi c'entra, iu figghi chi nn'haiu?.... Di 'ssu latu, iddu non[56] m'ha offisu..... Si m'avissi offisu supra un figghiu miu... allura si, avissivu 'u mutivu di scantarivi pp' 'u picciriddu.... Ma iddu ccu me' mugghieri sula, m'ha offisu....

Anna

E allura?!... Chi v' 'a vulussivu pigghiari, ccu mia?...

Oraziu

Cummari... 'u sapiti comu si dici?... Occhiu ppi occhiu e denti ppi denti.

Anna

(c. s.) — Chi sintiti diri?

Oraziu

(freddo come una lama e risoluto) — Iddu si ju a curcari ccu me' mugghieri e iu mi vegnu a curcari ccu so' mugghieri!...

Anna

(indietreggiando, con ribrezzo, offesa, fiera, sdegnata). — Ah!... Chissu vulissivu fari?...

Oraziu

No iu, cummari.... iddu, voli ca fazzu chistu!...

Anna

(con disprezzo). — E a mia, vui, non ci aviti pinsatu?...

Oraziu

E iddu, a mia, chi ci pinsò?...[57]

Anna

Ma ppi cu' m'aviti pigghiatu, a mia?...

Oraziu

Pirchì, cummari, chi vulissivu diri, di no?...

Anna

E m' 'u dimannati?... A mia?...

Oraziu

(come stupito). — No?...

Anna

(con un grido). — No!...

Oraziu

'U ripititi?... (la fissa negli occhi).

Anna

(come sputandoglielo in faccia). — No!

Oraziu

(torvo). — Sta beni, cummari! (avviandosi, con il cipiglio dell'uomo assetato di vendetta e risoluto). — Vi salutu!...

Anna

(intuendo una tragedia). — Unni jti?!... Chi faciti?!...

Oraziu

(si volta e, accompagnandosi col gesto, esclama). — 'U 'mmazzu!...[58]

Anna

(caccia un urlo disperato, gli corre incontro e, afferrandolo, convulsa, per un braccio). — No, no, ppi carità!.... Vi cunsumati!... Cunsumati du' famigghi!... Pinsati a 'dda criaturedda 'nnuccenti, ca sta durmennu!.... Ppi carità, ppi carità!... Mi jettu a li vostri pedi, cumpari!... (si china).

Oraziu

(sollevandola). — No, non aviti a fari chissu, cummari!... E 'o vostro picciriddu ci aviti a pinsari vui, non ci haiu a pinsari iu!...

Anna

(disperata) — Ma chi vuliti, di mia?...

Oraziu

Non v' 'u dissi?...

Anna

E criditi ca 'na fimmina comu mia po' cediri a 'na cosa accussì mustruusa?!...

Oraziu

E criditi ca un omu comu mia po' suppurtari chiddu ca ci fa vostru maritu?.... V' 'a pigghiati ccu mia?... Ccu iddu vi l'aviti a pigghiari!...

Anna

Signuruzzu miraculusu, datimi lumi, ca mi stannu partennu li sensi!... Ma iu.... povira disgraziata 'nnuccenti, chi soddisfazioni vi pozzu dari?...[59]

Oraziu

Tutta!... La soddisfazioni giusta!... Chidda ca mi spetta!... Facemu pari e patta e cu' chiù ci misi, chiù ci persi!...

Anna

(come una forsennata) — Vui pazzu siti, pazzu... e mi vuliti fari nesciri pazza a mia!... Ammazzatimi, chiù tostu!... Megghiu morta, ca fari chissu!...

Oraziu

Cummari, 'i denti aviti a stringiri, e l'aviti a fari!...

Anna

(c. s.) — No!

Oraziu

Sì!...

Anna

No!!...

Oraziu

Ca chi tantu ribrezzu, vi fazzu?

Anna

No, no vui, l'azioni ca mi vuliti fari fari, mi fa ribrezzu!...

Oraziu

Ah, si non sugnu iu, allura, è nenti!... L'azioni non la faciti vui.... iddu v' 'a fa fari!...[60]

Anna

(supplichevole) — Ppi carità, ppi carità, turnati in sensi!...

Oraziu

Iu in sensi perfetti, sugnu.... E v' 'u dimustru, cummari: (accostandosele, persuasivo) — Vui chi vuliti?...... Ca mi nni vaiu, è veru? (a un cenno di si di Anna) — E unni?... Unni mi nni vaiu?... 'A lucanna?... Pp'aspittari c'agghiorna.... nesci iddu, d' 'a me' casa, e trasu iu?... 'U me' postu è occupatu, 'u sapiti sentiri?... E niscennu di cca.... e jennu jntra..... — ca va, mittitivi 'nt' 'e me' panni!... Ccu tuttu ca siti 'n'apa di meli, 'na pampina di paradisu, arrivannu dintra, e truvannuli 'nsemi, vui, chi facissivu?... Macari ca non fussivu 'ntinziunata, niscissivu 'u revolviri e tirassivu o' toccu, a cu' casca casca!... — (accalorandosi) — Ppi forza!... Ppi forza, cara cummari!.... È ddà.... 'nt' 'o me' lettu, a 'st'ura!.... Abbrazzatu ccu me' mugghieri!.... (col sangue agli occhi) — Ca si la vasa!... Ca si pigghia li so' vasuni!.... Ed iu lu sacciu comu si vasanu!.... (l'afferra, convulso e mentre lei si divincola, come ossessionato se la stringe al petto, la palpa tutta, se la bacia, furente). — D'accussì, vui m'aviti a abbrazzari a mia!.... D'accussì m'aviti a vasari!....

Anna

(con un supremo sforzo si scioglie, lo graffia tutto come una leonessa ferita, lo percuote al viso gridando) — No, no, lassatimi!.... Lassatimi!.... Gridu!.... (poi cade a terra, esausta).[61]

Oraziu

(si scosta, con la mano sulla guancia offesa e sanguinante, la fissa, torbido, poi esclama, con voce da belva) — Ppi la cruci di Diu, faciti cuntu ca siti viduva!... (si precipita per uscire).

Anna

(sollevandosi, con un ultimo sforzo, lo chiama, con un urlo disperato) — No!... Ppi carità, no!... Ristati!... Ristati, ppi carità!...

Oraziu

(si ferma e, con un ghigno di soddisfazione) — Ah, restu?!... (accostandosele, piani piano) — E nni vasamu, comu si vasanu iddi?... Nn'abbrazzamu comu s'abbrazzanu iddi?... (stende la mano verso di lei, che sta sollevandosi).

Anna

(istintivamente scostandosi) — No!... (ma vedendolo rifarsi bieco, si abbandona un'altra volta, chiudendo gli occhi, per non vedere).

Oraziu

(c. s.) — Restu!... (mentre Anna si contorce in terra, come una serpe, e si mette tra i denti un fazzoletto, per morderlo di disperazione, egli si scioglie rapidamente la cintura con la rivoltella nel fodero, e la depone sul cassettone, poi, con un sorrisetto satanico di soddisfazione, si china e cerca di sollevarla) — Susiti!....[62]

Anna

(con un ultimo sforzo, a mezza voce, supplichevole, angosciata) — No!.... No!....

Oraziu

(passandole le mani sotto le ascelle e sollevandola, sghignazza quasi) — Ca quali no!... Ca quali no!....

Anna

(priva di forze, vinta, non oppone più resistenza).

Tela.


[63]

ATTO TERZO

La stessa scena del second'atto. — L'alba del giorno appresso.

 

SCENA I.

Anna e Oraziu

Oraziu

(esce, in maniche di camicia, dall'uscio di fondo, seguito da)

Anna

(che si appoggia, disfatta, a uno stipite dell'uscio stesso).

Oraziu

(va ad aprire gli scuri della finestra e a traverso i vetri entra sulla scena la prima squallida luce dell'alba che, man mano, si va facendo più intensa) — Si, sta agghiurnannu.

Anna

(si avanza, stanca, di qualche passo, discinta, coi capelli disfatti; è pallida, avvilita, dopo la notte di strazio per lei e di allegra vendetta per lui) — E perciò... ppi carità, vo' jtavinni prima ca fa jornu e grapunu 'i porti, in modu ca nuddu vi vidissi!.... (coprendosi il volto con le mani) — Mancu di mia v'avissivu a fari vidiri!.... (con voce di pianto). — Chi nn'aviti fattu, chi nn'aviti fattu, di mia?[64]

Oraziu

E chi tantu, ppi daveru, nni si' pintuta? (con intenzione) — E puru....

Anna

(energica) — Ah, no! Lu corpu, forsi, ma l'arma no! Non ha accunsintutu, l'arma!.... E mi l'aviti straziatu, stanotti!... Putiti essiri saziu!.... Vo' jtavinni, ora, vo' jtavinni!

Oraziu

Ma chi ti scanti, d' 'i genti?.... Ca mi po' vidiri nesciri?... N' ha' paura, ca non mi vidi.

Anna

Comu, non vi vidi? Si nisciti chiù tardu, quannu tutti so' fora....

Oraziu

Ca quali!.... Non mi vidi pirchì non nesciu.

Anna

(allibita) — Non nisciti? E chi vi vuliti ristari, cca?

Oraziu

Certu.

Anna

E comu, non pinsati ca torna iddu?

Oraziu

Ca iu ad iddu aspettu!...[65]

Anna

(atterrita) — Ah, non vi basta chiddu c'aviti fattu di mia?... Macari ccu iddu, ora? (angosciata) — E allura pirchì?..... Allura pirchì?....

Oraziu

Quantu si' bona! Comu voi, ca mi bastassi? Mi basta per una parte — e mancu m'ha' bastatu tantu bonu — ma non mi basta ppi 'n'autra... Iu 'u sacciu, ca iddu mi fici 'a festa ccu me' mugghieri.... e accussì l'avi a sapiri iddu. Pirchì dunca, chi soddisfazioni fussi, accussì?... A' para, avemu a essiri (alza una mano, come se reggesse la bilancia al peso) — Vilanza: tantu di cca e tantu di cca banna.

Anna

(come fuori di sè) — Madonna santissima! E chi pinseri infernali vi vinni, ora? E la vostra parola? V'haiu datu tuttu chiddu ca vi putia dari, ppi salvari ad iddu: l'anuri mia, li me' carni.... — ccu la me' criaturedda a latu!... — E allura pirchì l'haiu fattu, iu, si mancu ha' valutu ppi sarvari a iddu?

Oraziu

Chi vo' salvari? Cca non c'è nenti da salvari! Chi ti fiuri ca ci avissi a fari, ad iddu, oramai?... No, nenti. Ti giuru ca non ci turcirò un capiddu! Non l'haiu chiù, 'ssu dirittu. Pp' 'a prima parti semu a paru; mi resta, ora, sulamenti, ca si sapissi... E mi nni vaiu.[66]

Anna

Vi nni jti? Ma non ci pinsati ca iddu, si vi trova cca, v'ammazza?

Oraziu

M'ammazza?... Iddu ammazza a mia?... Guarda ca 'n'autra nn'haiu a sèntiri! D'unni veni, iddu?... Unni l'ha' passatu, 'a nuttata?... A' me' casa... e iu cca, a' so' casa!... Ccu cu' ha' statu, iddu? Ccu me' mugghieri... e iu haiu statu cca, ccu so' mugghieri!...

Anna

Ca allura ppi daveru vui accussì criditi d'aviri aggiustatu tuttu cosi?

Oraziu

Tuttu cosi, cara cummaredda mia! Iddu l'avia guastatu ed iu l'aggiustai. Scusati: l'amicizia, la stima, lu cumparaticu, l'onuri, cu' è ca l'avia guastatu? Iddu!... E ora iu haiu misu 'a vilanza 'm paru!... Ccu 'na differenza: ca a mia, ppi rispettu d'iddu e di vui, mancu mi passava pp' 'a testa.... e a iddu sì!... Risposta è, 'a mia, cummari! A cc'avissi vulutu, iddu, un pisu e du' misuri?... Non lu po' vuliri, non ti scantari!....

Anna

Maria Santissima! Vergini 'Mmaculata, e chi nni nasci, ora?[67]

Oraziu

Non ti scantari, ca nenti mi fa! Ci parru iu: sacciu chiddu ca ci haiu a diri! (persuasivo) — Ca metti ca iu, ora, turnassi a' me' casa e 'u truvassi ddà, ccu me' mugghieri... Chi ci avissi a fari? Nenti, ora!... Si ci jeva arsira, si, l'ammazzava e aveva tutta 'a ragiuni e tuttu 'u dirittu di fallu; ora non chiù. Ora nenti... Tali e quali iddu ccu mia.... Non ti scantari, ca non po' fari e non po' diri nenti.

Anna

(tendendo l'orecchio verso l'uscio di camera) — 'U picciriddu, 'u picciriddu chianci! (corre in camera).

 

SCENA II.

Oraziu solo, poi Anna e Saru

Oraziu

(rimasto solo tentenna il capo con laido ghigno di amara soddisfazione e di acre veleno; poi si accosta pian piano alla finestra e l'apre, per respirare l'aria del mattino ormai chiaro. La beve a pieni polmoni, passandosi la mano sulla fronte e sui capelli, come per rinfrancarsi al refrigerio della frescura mattinale). — Ah, bella jurnata ha' a essiri, chista, ppi mia!... (sospira di soddisfazione, poi si sporge a guardare sulla strada e, poco dopo, arretra istintivamente, turbato, si frega le mani, come non vedesse l'ora di venire alla prova, si accosta all'uscio[68] e, come se parlasse ad Anna). — Alluccà, alluccà!... Sta currennu dintra!

Anna

(affacciandosi all'uscio, pallida, tremante, sgomenta). — Iddu!? Oh, Maria Santissima!

Oraziu

(nervoso) — Mi vitti, mi vitti e sta currennu!... Cca è!... (resta un po' come smarrito nel turbamento, indeciso sul da fare).

Anna

(tentando di tirarlo dentro) — Trasiti cca, trasiti cca, circati d'ammucciarivi!....

Oraziu

(sostenendosi, si strappa dalle mani di lei, che lo tira, e con un riso nervoso, di sfida, ma pur di intenso turbamento) — No, ti dicu, ca nenti mi po' fari!

Saru

(precipitandosi sulla scena, pallido d'un pallore cadaverico, stravolto, e spianando il fucile contro Oraziu, gli grida, roco) — Nenti ti pozzu fari?

Oraziu

(risoluto e deciso, facendosi avanti, con gran voce) — No, nenti!

Saru

T'ammazzu comu un cani! (tira il grilletto e fa partire il colpo che rintrona sinistro nella stanza).[69]

Oraziu

(colpito in pieno, si porta le mani al petto e stramazza, comprimendoselo, senza dir verbo).

Anna

(atterrita) — Ah, Saru, Saru, chi facisti?

Saru

(cadaverico, ma calmo, posando il fucile, ancora fumante sul tavolo) — Chiddu ca non sappi fari iddu, vilunazzu!... Aveva a veniri a' so' casa e aveva ad ammazzari comu un cani a mia, truvannumi ddà, ccu so' mugghieri!... Iu 'u truvai cca, ccu tia e ammazzai ad iddu!

Anna

Ma a mia, iddu.... chi c'entra?!... Ah, Saru, Saru, iu ppi tia, chi cridi? Ppi tia, ppi sarvari a tia!....

Saru

'U sacciu, zìttiti, non parrari!... Chissa è, 'a me' forza e 'a me' ragiuni!....

Anna

Ragiuni, e comu.... Tu ca veni di ddà?.... Ti cunsumasti!... E iu haiu datu ppi nenti lu me' onuri!....

Saru

(afferrandola) — Ah, lu to' onuri, lu sai diri!... M' 'u sai diri 'nfacci c'hai datu lu to'... onuri?!... E ti pari nenti, chistu?[70]

Anna

Ma tu non ci avevi pigghiatu lu so'?... Iddu critti di fari pari e patta, parrava di vilanza, ca vosi mettiri 'm paru....

Saru

Ah, di vilanza, ti parrau? Ah, si?.. 'U stissu pisu avi, chiddu ca fici iddu e chiddu c'haiu fattu iu?...

Anna

Ma si, Saru miu, ppi la genti, ppi la genti!...

Saru

Quali genti? Davanti la giustizia ju mi nn'haju a jri!... Chi guardamu, 'u fattu... accussì, di fora? Iu mi misi ccu so' mugghieri, iddu si misi ccu 'a mia e semu a paru? E so' mugghieri a paru ccu tia, si po' mettiri? E chiddu chi fici iddu, 'nfamuni, ccu tia, ccu chiddu ch'aiu fattu iu ccu so' mugghieri? S'avissiru a parrari cc' 'u spirdatu d' 'i setti stiddi, chissu!... Ccu Saru Mazza, hannu a parrari!... Chi parauni mi ponnnu fari, 'i genti? Cca tu, ca si' 'na santa, e ddà ca c'è 'na cani di vanedda, ca cu' junci si la po' pigghiari?... Ah, di vilanza, parramu? E chi hannu, 'u stissu pisu, chiddu c'haiu fattu iu e chiddu ca fici iddu, cca? Iu c'haju statu trascinatu ppi li capiddi d'idda.... d'idda, ca a mia mancu ppi testa, mi passava!... E m'ha' cuntatu li passi e m'ha' vinutu a circari dintra, fora, a la stazioni mentri ca parteva, a tutti banni!... E m'ha' tiratu lu ciatu; e m'ha' vutatu li cirivedda, senza guardari[71] periculu!... Macari davanti ad iddu... (guardando il cadavere, con aria di terrore e voce cavernosa).... ca non la vidi chiù!...

Anna

(guardando il cadavere alla sua volta, si mette le mani nei capelli e scongiura) — Maria, Maria, Saru, scappatinni!....

Saru

(c. s.) — Aspetta, ca ti dicu chistu. Chistu ca non t' ha' a scurdari, ca è tuttu, ppi mia! (piano, sottovoce, come se il morto potesse udire) — Chi è, 'u stissu, ah? 'U stissu di chiddu ca fici iddu? Pensaci bonu: ca si nni vinni cca, friddu friddu (additandolo, senza osare di guardarlo), ccu 'ssa facci di Giuda, a mettiri a la turtura a tia, santa, e pigghiariti con la minaccia e lu terruri (gli si volta, scuotendo le pugna sul cadavere) — Una matri, vigliaccu! Ccu la so' criatura a latu, vigliaccu!... A la stissa vilanza ccu 'na cajorda, la vulissi mettiri?.... Iu, ca sugnu schifiatu di li vasuna arraggiati di to' mugghieri e tu, t'hanno a vidiri, assassinu, ccu la facci china di sgraggiuni di 'sta 'nfelici (si accalora fino al massimo del furore e della disperazione), ca custringisti ccu la forza, vigliaccu!....

Anna

(afferrandolo) — Chi dici, Saru, ccu cu' parri?!... (si ode il tramestìo di passi per le scale e un vocìo confuso)..... Zittu!.... Zittu!.... Acchiana genti!....[72]

Saru

(che si è prima ritratto, confuso, dal cadavere, scostandola) — Vo grapi!... Cca sugnu!... Non ti scantari, sugnu prontu!... (incrocia le braccia e attende, con suprema aria di sfida. — Anna si avvia alla comune).

SIPARIO.






End of Project Gutenberg's 'A vilanza, by Nino Martoglio and Luigi Pirandello

*** END OF THIS PROJECT GUTENBERG EBOOK 'A VILANZA ***

***** This file should be named 31702-h.htm or 31702-h.zip *****
This and all associated files of various formats will be found in:
        http://www.gutenberg.org/3/1/7/0/31702/

Produced by Carlo Traverso, Barbara Magni and the Online
Distributed Proofreading Team at http://www.pgdp.net (This
file was produced from images generously made available
by The Internet Archive)


Updated editions will replace the previous one--the old editions
will be renamed.

Creating the works from public domain print editions means that no
one owns a United States copyright in these works, so the Foundation
(and you!) can copy and distribute it in the United States without
permission and without paying copyright royalties.  Special rules,
set forth in the General Terms of Use part of this license, apply to
copying and distributing Project Gutenberg-tm electronic works to
protect the PROJECT GUTENBERG-tm concept and trademark.  Project
Gutenberg is a registered trademark, and may not be used if you
charge for the eBooks, unless you receive specific permission.  If you
do not charge anything for copies of this eBook, complying with the
rules is very easy.  You may use this eBook for nearly any purpose
such as creation of derivative works, reports, performances and
research.  They may be modified and printed and given away--you may do
practically ANYTHING with public domain eBooks.  Redistribution is
subject to the trademark license, especially commercial
redistribution.



*** START: FULL LICENSE ***

THE FULL PROJECT GUTENBERG LICENSE
PLEASE READ THIS BEFORE YOU DISTRIBUTE OR USE THIS WORK

To protect the Project Gutenberg-tm mission of promoting the free
distribution of electronic works, by using or distributing this work
(or any other work associated in any way with the phrase "Project
Gutenberg"), you agree to comply with all the terms of the Full Project
Gutenberg-tm License (available with this file or online at
http://gutenberg.org/license).


Section 1.  General Terms of Use and Redistributing Project Gutenberg-tm
electronic works

1.A.  By reading or using any part of this Project Gutenberg-tm
electronic work, you indicate that you have read, understand, agree to
and accept all the terms of this license and intellectual property
(trademark/copyright) agreement.  If you do not agree to abide by all
the terms of this agreement, you must cease using and return or destroy
all copies of Project Gutenberg-tm electronic works in your possession.
If you paid a fee for obtaining a copy of or access to a Project
Gutenberg-tm electronic work and you do not agree to be bound by the
terms of this agreement, you may obtain a refund from the person or
entity to whom you paid the fee as set forth in paragraph 1.E.8.

1.B.  "Project Gutenberg" is a registered trademark.  It may only be
used on or associated in any way with an electronic work by people who
agree to be bound by the terms of this agreement.  There are a few
things that you can do with most Project Gutenberg-tm electronic works
even without complying with the full terms of this agreement.  See
paragraph 1.C below.  There are a lot of things you can do with Project
Gutenberg-tm electronic works if you follow the terms of this agreement
and help preserve free future access to Project Gutenberg-tm electronic
works.  See paragraph 1.E below.

1.C.  The Project Gutenberg Literary Archive Foundation ("the Foundation"
or PGLAF), owns a compilation copyright in the collection of Project
Gutenberg-tm electronic works.  Nearly all the individual works in the
collection are in the public domain in the United States.  If an
individual work is in the public domain in the United States and you are
located in the United States, we do not claim a right to prevent you from
copying, distributing, performing, displaying or creating derivative
works based on the work as long as all references to Project Gutenberg
are removed.  Of course, we hope that you will support the Project
Gutenberg-tm mission of promoting free access to electronic works by
freely sharing Project Gutenberg-tm works in compliance with the terms of
this agreement for keeping the Project Gutenberg-tm name associated with
the work.  You can easily comply with the terms of this agreement by
keeping this work in the same format with its attached full Project
Gutenberg-tm License when you share it without charge with others.

1.D.  The copyright laws of the place where you are located also govern
what you can do with this work.  Copyright laws in most countries are in
a constant state of change.  If you are outside the United States, check
the laws of your country in addition to the terms of this agreement
before downloading, copying, displaying, performing, distributing or
creating derivative works based on this work or any other Project
Gutenberg-tm work.  The Foundation makes no representations concerning
the copyright status of any work in any country outside the United
States.

1.E.  Unless you have removed all references to Project Gutenberg:

1.E.1.  The following sentence, with active links to, or other immediate
access to, the full Project Gutenberg-tm License must appear prominently
whenever any copy of a Project Gutenberg-tm work (any work on which the
phrase "Project Gutenberg" appears, or with which the phrase "Project
Gutenberg" is associated) is accessed, displayed, performed, viewed,
copied or distributed:

This eBook is for the use of anyone anywhere at no cost and with
almost no restrictions whatsoever.  You may copy it, give it away or
re-use it under the terms of the Project Gutenberg License included
with this eBook or online at www.gutenberg.org

1.E.2.  If an individual Project Gutenberg-tm electronic work is derived
from the public domain (does not contain a notice indicating that it is
posted with permission of the copyright holder), the work can be copied
and distributed to anyone in the United States without paying any fees
or charges.  If you are redistributing or providing access to a work
with the phrase "Project Gutenberg" associated with or appearing on the
work, you must comply either with the requirements of paragraphs 1.E.1
through 1.E.7 or obtain permission for the use of the work and the
Project Gutenberg-tm trademark as set forth in paragraphs 1.E.8 or
1.E.9.

1.E.3.  If an individual Project Gutenberg-tm electronic work is posted
with the permission of the copyright holder, your use and distribution
must comply with both paragraphs 1.E.1 through 1.E.7 and any additional
terms imposed by the copyright holder.  Additional terms will be linked
to the Project Gutenberg-tm License for all works posted with the
permission of the copyright holder found at the beginning of this work.

1.E.4.  Do not unlink or detach or remove the full Project Gutenberg-tm
License terms from this work, or any files containing a part of this
work or any other work associated with Project Gutenberg-tm.

1.E.5.  Do not copy, display, perform, distribute or redistribute this
electronic work, or any part of this electronic work, without
prominently displaying the sentence set forth in paragraph 1.E.1 with
active links or immediate access to the full terms of the Project
Gutenberg-tm License.

1.E.6.  You may convert to and distribute this work in any binary,
compressed, marked up, nonproprietary or proprietary form, including any
word processing or hypertext form.  However, if you provide access to or
distribute copies of a Project Gutenberg-tm work in a format other than
"Plain Vanilla ASCII" or other format used in the official version
posted on the official Project Gutenberg-tm web site (www.gutenberg.org),
you must, at no additional cost, fee or expense to the user, provide a
copy, a means of exporting a copy, or a means of obtaining a copy upon
request, of the work in its original "Plain Vanilla ASCII" or other
form.  Any alternate format must include the full Project Gutenberg-tm
License as specified in paragraph 1.E.1.

1.E.7.  Do not charge a fee for access to, viewing, displaying,
performing, copying or distributing any Project Gutenberg-tm works
unless you comply with paragraph 1.E.8 or 1.E.9.

1.E.8.  You may charge a reasonable fee for copies of or providing
access to or distributing Project Gutenberg-tm electronic works provided
that

- You pay a royalty fee of 20% of the gross profits you derive from
     the use of Project Gutenberg-tm works calculated using the method
     you already use to calculate your applicable taxes.  The fee is
     owed to the owner of the Project Gutenberg-tm trademark, but he
     has agreed to donate royalties under this paragraph to the
     Project Gutenberg Literary Archive Foundation.  Royalty payments
     must be paid within 60 days following each date on which you
     prepare (or are legally required to prepare) your periodic tax
     returns.  Royalty payments should be clearly marked as such and
     sent to the Project Gutenberg Literary Archive Foundation at the
     address specified in Section 4, "Information about donations to
     the Project Gutenberg Literary Archive Foundation."

- You provide a full refund of any money paid by a user who notifies
     you in writing (or by e-mail) within 30 days of receipt that s/he
     does not agree to the terms of the full Project Gutenberg-tm
     License.  You must require such a user to return or
     destroy all copies of the works possessed in a physical medium
     and discontinue all use of and all access to other copies of
     Project Gutenberg-tm works.

- You provide, in accordance with paragraph 1.F.3, a full refund of any
     money paid for a work or a replacement copy, if a defect in the
     electronic work is discovered and reported to you within 90 days
     of receipt of the work.

- You comply with all other terms of this agreement for free
     distribution of Project Gutenberg-tm works.

1.E.9.  If you wish to charge a fee or distribute a Project Gutenberg-tm
electronic work or group of works on different terms than are set
forth in this agreement, you must obtain permission in writing from
both the Project Gutenberg Literary Archive Foundation and Michael
Hart, the owner of the Project Gutenberg-tm trademark.  Contact the
Foundation as set forth in Section 3 below.

1.F.

1.F.1.  Project Gutenberg volunteers and employees expend considerable
effort to identify, do copyright research on, transcribe and proofread
public domain works in creating the Project Gutenberg-tm
collection.  Despite these efforts, Project Gutenberg-tm electronic
works, and the medium on which they may be stored, may contain
"Defects," such as, but not limited to, incomplete, inaccurate or
corrupt data, transcription errors, a copyright or other intellectual
property infringement, a defective or damaged disk or other medium, a
computer virus, or computer codes that damage or cannot be read by
your equipment.

1.F.2.  LIMITED WARRANTY, DISCLAIMER OF DAMAGES - Except for the "Right
of Replacement or Refund" described in paragraph 1.F.3, the Project
Gutenberg Literary Archive Foundation, the owner of the Project
Gutenberg-tm trademark, and any other party distributing a Project
Gutenberg-tm electronic work under this agreement, disclaim all
liability to you for damages, costs and expenses, including legal
fees.  YOU AGREE THAT YOU HAVE NO REMEDIES FOR NEGLIGENCE, STRICT
LIABILITY, BREACH OF WARRANTY OR BREACH OF CONTRACT EXCEPT THOSE
PROVIDED IN PARAGRAPH F3.  YOU AGREE THAT THE FOUNDATION, THE
TRADEMARK OWNER, AND ANY DISTRIBUTOR UNDER THIS AGREEMENT WILL NOT BE
LIABLE TO YOU FOR ACTUAL, DIRECT, INDIRECT, CONSEQUENTIAL, PUNITIVE OR
INCIDENTAL DAMAGES EVEN IF YOU GIVE NOTICE OF THE POSSIBILITY OF SUCH
DAMAGE.

1.F.3.  LIMITED RIGHT OF REPLACEMENT OR REFUND - If you discover a
defect in this electronic work within 90 days of receiving it, you can
receive a refund of the money (if any) you paid for it by sending a
written explanation to the person you received the work from.  If you
received the work on a physical medium, you must return the medium with
your written explanation.  The person or entity that provided you with
the defective work may elect to provide a replacement copy in lieu of a
refund.  If you received the work electronically, the person or entity
providing it to you may choose to give you a second opportunity to
receive the work electronically in lieu of a refund.  If the second copy
is also defective, you may demand a refund in writing without further
opportunities to fix the problem.

1.F.4.  Except for the limited right of replacement or refund set forth
in paragraph 1.F.3, this work is provided to you 'AS-IS' WITH NO OTHER
WARRANTIES OF ANY KIND, EXPRESS OR IMPLIED, INCLUDING BUT NOT LIMITED TO
WARRANTIES OF MERCHANTIBILITY OR FITNESS FOR ANY PURPOSE.

1.F.5.  Some states do not allow disclaimers of certain implied
warranties or the exclusion or limitation of certain types of damages.
If any disclaimer or limitation set forth in this agreement violates the
law of the state applicable to this agreement, the agreement shall be
interpreted to make the maximum disclaimer or limitation permitted by
the applicable state law.  The invalidity or unenforceability of any
provision of this agreement shall not void the remaining provisions.

1.F.6.  INDEMNITY - You agree to indemnify and hold the Foundation, the
trademark owner, any agent or employee of the Foundation, anyone
providing copies of Project Gutenberg-tm electronic works in accordance
with this agreement, and any volunteers associated with the production,
promotion and distribution of Project Gutenberg-tm electronic works,
harmless from all liability, costs and expenses, including legal fees,
that arise directly or indirectly from any of the following which you do
or cause to occur: (a) distribution of this or any Project Gutenberg-tm
work, (b) alteration, modification, or additions or deletions to any
Project Gutenberg-tm work, and (c) any Defect you cause.


Section  2.  Information about the Mission of Project Gutenberg-tm

Project Gutenberg-tm is synonymous with the free distribution of
electronic works in formats readable by the widest variety of computers
including obsolete, old, middle-aged and new computers.  It exists
because of the efforts of hundreds of volunteers and donations from
people in all walks of life.

Volunteers and financial support to provide volunteers with the
assistance they need, are critical to reaching Project Gutenberg-tm's
goals and ensuring that the Project Gutenberg-tm collection will
remain freely available for generations to come.  In 2001, the Project
Gutenberg Literary Archive Foundation was created to provide a secure
and permanent future for Project Gutenberg-tm and future generations.
To learn more about the Project Gutenberg Literary Archive Foundation
and how your efforts and donations can help, see Sections 3 and 4
and the Foundation web page at http://www.pglaf.org.


Section 3.  Information about the Project Gutenberg Literary Archive
Foundation

The Project Gutenberg Literary Archive Foundation is a non profit
501(c)(3) educational corporation organized under the laws of the
state of Mississippi and granted tax exempt status by the Internal
Revenue Service.  The Foundation's EIN or federal tax identification
number is 64-6221541.  Its 501(c)(3) letter is posted at
http://pglaf.org/fundraising.  Contributions to the Project Gutenberg
Literary Archive Foundation are tax deductible to the full extent
permitted by U.S. federal laws and your state's laws.

The Foundation's principal office is located at 4557 Melan Dr. S.
Fairbanks, AK, 99712., but its volunteers and employees are scattered
throughout numerous locations.  Its business office is located at
809 North 1500 West, Salt Lake City, UT 84116, (801) 596-1887, email
business@pglaf.org.  Email contact links and up to date contact
information can be found at the Foundation's web site and official
page at http://pglaf.org

For additional contact information:
     Dr. Gregory B. Newby
     Chief Executive and Director
     gbnewby@pglaf.org


Section 4.  Information about Donations to the Project Gutenberg
Literary Archive Foundation

Project Gutenberg-tm depends upon and cannot survive without wide
spread public support and donations to carry out its mission of
increasing the number of public domain and licensed works that can be
freely distributed in machine readable form accessible by the widest
array of equipment including outdated equipment.  Many small donations
($1 to $5,000) are particularly important to maintaining tax exempt
status with the IRS.

The Foundation is committed to complying with the laws regulating
charities and charitable donations in all 50 states of the United
States.  Compliance requirements are not uniform and it takes a
considerable effort, much paperwork and many fees to meet and keep up
with these requirements.  We do not solicit donations in locations
where we have not received written confirmation of compliance.  To
SEND DONATIONS or determine the status of compliance for any
particular state visit http://pglaf.org

While we cannot and do not solicit contributions from states where we
have not met the solicitation requirements, we know of no prohibition
against accepting unsolicited donations from donors in such states who
approach us with offers to donate.

International donations are gratefully accepted, but we cannot make
any statements concerning tax treatment of donations received from
outside the United States.  U.S. laws alone swamp our small staff.

Please check the Project Gutenberg Web pages for current donation
methods and addresses.  Donations are accepted in a number of other
ways including checks, online payments and credit card donations.
To donate, please visit: http://pglaf.org/donate


Section 5.  General Information About Project Gutenberg-tm electronic
works.

Professor Michael S. Hart is the originator of the Project Gutenberg-tm
concept of a library of electronic works that could be freely shared
with anyone.  For thirty years, he produced and distributed Project
Gutenberg-tm eBooks with only a loose network of volunteer support.


Project Gutenberg-tm eBooks are often created from several printed
editions, all of which are confirmed as Public Domain in the U.S.
unless a copyright notice is included.  Thus, we do not necessarily
keep eBooks in compliance with any particular paper edition.


Most people start at our Web site which has the main PG search facility:

     http://www.gutenberg.org

This Web site includes information about Project Gutenberg-tm,
including how to make donations to the Project Gutenberg Literary
Archive Foundation, how to help produce our new eBooks, and how to
subscribe to our email newsletter to hear about new eBooks.